Postul Craciunului incepe pe 15 Noiembrie si se termina pe 24 Decembrie. Marile lanturi de supermaketuri si-au umplut deja rafturile cu produse vegetale.
POSTUL CRACIUNULUI, al doilea ca importanta dupa postul Pastilor, incepe in 15 noiembrie si se incheie in 24 decembrie, in cele 40 de zile, cei care postesc pot manca doar produse vegetale, fara carne si produse lactate, iar in toate zilele de sambata si duminica au dezlegare la peste.Pentru ca in post sunt interzise cu desavarsire carnea, ouale si lactatele, care reprezinta hrana de baza in cea mai mare parte a anului, persoanele care vor tine tot postul trebuie sa consume alimente bogate in proteine, carbohidrati, vitamine si minerale de care este nevoie atat pentru sanatatea organismului cat si pentru randamentul in activitatile de zi cu zi. In post, ai grija sa mananci intre 48 si 60 grame de proteine zilnic, care sa constituie in jur de 15%-20% din numarul total de calorii consumate in fiecare zi. Iata ce surse bogate de proteine poti consuma in post!
Nucile, migdalele, fisticul si alunele sunt satioase si hranitoare si pot inlocui oricand gustarea de la ora 11 sau pe cea de dupa-amiaza, de la ora 5. Nu mancati insa mai mult de o mana de fructe uscate pe zi, adica 50 de grame. Ciupercile contin multe proteine, asa ca pot inlocui carnea si aportul ei nutritiv cu succes. In plus, ciupercile pot fi folosite si pentru alte mancaruri, precum sarmale, supe, ciorbe etc
OBICEIURI IN POSTUL CRACIUNULUI
Unul dintre obiceiurile din perioada postului este si astazi spalarea veselei cu cenusa sau lesie, ca sa nu mai aiba nicio urma de carne sau derivate ale acestor produse. De asemenea, perioada de dupa Lasatul secului de Craciun era cunoscuta sub denumirea „sezatorile de iarna”. Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ, dar si distractiv. Chiar daca se desfasurau in perioada POSTUL CRACIUNULUI, aspectul distractiv era tolerat deoarece in cadrul lor erau invatate colindele si uraturile ce urmau sa fie rostite in timpul sarbatorilor de iarna. In ziua de Lasata secului, gospodarii de la sate mananca sarmale si carne fripta, beau tuica si vin nou. Gospodinele trebuie sa tina cont de mai multe superstitii: resturile de la masa de Lasata secului se arunca doar spre rasarit, altfel pasarile se vor razbuna si vor ciuguli toata recolta de boabe; oalele se asaza cu gura-n jos pentru ca gospodaria sa fie ferita de pagube. In plus, femeile nu au voie sa coasa, nu torc si nu tes de Lasata secului pentru ca gospodaria sa nu fie lovita de rele si de boli. Daca dai imprumut ceva din casa, se vor inmulti lupii si vor cobori in sat. Femeile fac turte de malai si le dau de pomana pentru morti si vii.
Asculta colinde de Craciun!!!
In unele zone, exista obiceiul „batutul pernelor”: fetele nemaritate incearca astfel sa-si imblanzeasca soarta si sa-si gaseasca petitori. Este o vreme si a prezicerilor: daca pieptul gainii fripte pentru masa este gras, iarna va fi grea, viscolita si geroasa, iar daca este lipsit de grasime, vine iarna blanda si o vara rodnica.
De Sfantul Matei, in 16 noiembrie, fetele din zona Hategului merg la fantana din mijlocul satului si, la cantatul cocosului, aprind o lumanare si o pun pe margine. Se spune ca, pentru care merita, lumina ce se reflecta in apa se va transforma si ii va arata fetei chipul viitorului sot. Tot acum, femeile lucreaza pana la amiaza pentru a avea spor in casa anul viitor.